Astrocitomul este o tumoră cerebrală care se dezvoltă din astrocite, un tip de celule gliale ce joacă un rol esențial în susținerea și protejarea neuronilor din creier. Această afecțiune poate apărea la orice vârstă și variază ca severitate, de la forme benigne, cu creștere lentă, la forme agresive, maligne.

Ce este astrocitomul?

Astrocitomul este o tumoră primară a sistemului nervos central, care poate afecta creierul sau măduva spinării. Fiind una dintre cele mai frecvente tumori gliale, astrocitomul poate influența funcțiile neurologice în funcție de dimensiunea, localizarea și gradul său.

Clasificare și grade

Astrocitomul este clasificat în patru grade, conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS):

• Grad I – Astrocitom pilocitic
  Este o tumoră benignă, cu creștere lentă, cel mai des întâlnită la copii și adolescenți. De obicei, este bine delimitată și poate fi tratată cu succes prin intervenție chirurgicală.
• Grad II – Astrocitom difuz
  Acest tip are o creștere lentă, dar se infiltrează în țesuturile din jur, fiind mai dificil de îndepărtat complet prin chirurgie.
• Grad III – Astrocitom anaplazic
  Este o tumoră malignă, cu o creștere rapidă, care necesită tratament combinat (chirurgie, radioterapie și chimioterapie).
• Grad IV – Glioblastom
  Este forma cea mai agresivă de astrocitom, caracterizată printr-o creștere rapidă și o invazivitate ridicată.

Simptomele astrocitomului

Simptomele pot varia în funcție de localizarea și dimensiunea tumorii. Cele mai frecvente manifestări includ:

• Dureri de cap persistente, mai accentuate dimineața.
• Greață și vărsături inexplicabile.
• Tulburări de vedere, auz sau echilibru.
• Slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului.
• Crize epileptice.
• Probleme de memorie, concentrare sau confuzie.

Cauze și factori de risc

Deși cauzele precise ale astrocitomului nu sunt pe deplin cunoscute, există factori care pot crește riscul apariției:

• Predispoziția genetică (istoric familial de tumori cerebrale).
• Expunerea la radiații ionizante.
• Tulburări genetice rare, precum sindromul Li-Fraumeni sau neurofibromatoza.

Diagnosticul astrocitomului

Diagnosticul implică o combinație de investigații pentru a stabili natura tumorii:

1. Imagistică prin RMN sau CT – pentru a evalua dimensiunea și localizarea tumorii.
2. Biopsia – necesară pentru confirmarea diagnosticului și determinarea gradului tumorii.
3. Testele neurologice – pentru a analiza impactul asupra funcțiilor cerebrale.

Opțiuni de tratament

Tratamentul pentru astrocitom depinde de gradul tumorii, starea generală a pacientului și localizarea tumorii. Printre opțiuni se numără:

• Intervenția chirurgicală – recomandată pentru tumorile bine delimitate.
• Radioterapia – utilizată pentru a reduce dimensiunea tumorii sau a preveni recidiva.
• Chimioterapia – adesea aplicată pentru formele maligne.
• Terapia simptomatică – pentru controlul simptomelor, cum ar fi crizele epileptice sau edemul cerebral.

Prognostic

Prognosticul depinde în mare măsură de gradul tumorii. Astrocitomul pilocitic (grad I) are de obicei un prognostic favorabil, în timp ce glioblastomul (grad IV) este asociat cu un prognostic rezervat, în ciuda tratamentelor avansate. Monitorizarea regulată și tratamentul multidisciplinar sunt esențiale pentru o îngrijire adecvată.