HIDROCEFALIA
Hidrocefalia reprezintă acumularea excesivă de lichid cefalorahidian (LCR) la nivelul ventriculilor cerebrali, cavităţi în interiorul creierului unde lichidul cefalorahidian este produs continuu de-a lungul zilei. De la nivelul ventriculilor cerebrali, lichidul este exteriorizat pe suprafaţa cerebrală prin diverse căi de comunicaţie (foramen Monro, apeduct Sylvius, foramen Magendie). Absorbţia LCR se face prin intermediul unor structuri microscopice (granulatii Pacchioni) în acelaşi ritm în care lichidul este produs. Hidrocefalia este rezultatul fie a disfuncţionalităţii granulaţiilor Pacchioni (vorbim în acest caz de o hidrocefalie comunicantă sau “cu presiune normală”), fie a obstructiilor căilor de comunicaţie (producând hidrocefalia necomunicantă sau “obstructivă”).
În mare există două tipuri de hidrocefalie, după nivelul obstrucției. Dacă avem un obstacol (ex o anomalie morfologică, o tumoră) la nivelul căilor normale de drenaj ale LCR ne încadrăm în primul tip, anume hidrocefalia obstructivă. Dacă resorbția este deficitară din cauza unei disfuncționalități a organelor de resorbție (frecventă la vârstnici, apare o atrofie a organelor de resorbție), avem ceea ce se cheamă o hidrocefalie comunicantă. Frecvent există hidrocefalii mixte, în care există atât o problemă resorbtivă cât și una obstructivă (infecții, sângerări intracraniene etc.).
Semnele și simptomele hidrocefaliei sunt date de creșterea presiunii intracraniene și eventual dilatarea ventriculior cerebrali (cavități pline cu LCR în interiorul creierului).
Dacă acumularea de lichid se face încet, permițând o oarecare adaptabilitate a țesutului cerebral, pacientul poate rămâne pentru lungi perioade fără a avea semne sau simptome clare.
Creșterea rapidă a presiunii intracraniene (sau atingerea unui prag) și eventual a dimensiunii ventriculilor, duce la apariția rapidă a simptomelor.
Cefaleea este un simptom important. Ea poate varia în intensitate, poate fi continuă sau intermitentă, este de obicei mai intensă dimineața si poate fi asociată cu greață și vărsături.
Pacienții prezintă deseori tulburări de personalitate și comportament cum ar fi:
- iritabilitate
- indiferență
- pierderea interesului pentru tot ce îi înconjoară
- agresivitate și impulsivitate
- tulburări de memorie
Pacienții cu hidrocefalie pot avea de asemenea și probleme cu mersul (mers greoi , cu pași mici, instabil, cu picioarele mai depărtate decât normal), incontinența urinară care se pot adăuga tulburărilor cognitive.
Când hidrocefalia progresează, apare afectarea conștienței, inițial pacientul fiind letargic, adormit, iar în stadiile extreme pacientul este în coma.
Succesiunea acestor semne poate fi rapidă, în câteva ore, sau poate dura ani de zile, în funcție de cauza declanșatoare.
Cum se pune diagnosticul?
Toate semnele și simptomele de mai sus duc la prezentarea pacientului la medic.
Odată ridicată suspiciunea de hidrocefalie, se impune realizarea unui examen de imagistică medicală (CT sau RMN) care, în cele mai multe cazuri poate pune diagnosticul de hidrocefalie.
Uneori, diagnosticul nu poate fi confirmat imagistic și sunt necesare teste suplimentare, care sunt făcute de regulă într-o clinică de neurologie (testare neuropsihologică, puncții lombare, măsurarea presiunii lcr, teste de infuzie etc.). Dacă testele sunt pozitive și după discuția cu neurochirurgul se poate impune un tratament de drenaj.
Am fost diagnosticat cu hidrocefalie. Ce fac?
Pacientul diagnosticat cu hidrocefalie este orientat către neurochirurg. În funcție de tipul și gravitatea hidrocefaliei va fi evaluat tratamentul optim. Astfel poate fi propus un tratament pentru înlăturarea patologiei obstructive (ex tumoră), o derivație externă, o ventriculo-cisterno-stomie, sau un drenaj ventriculo-peritoneal.
Cum se tratează hidrocefalia?
Tratamentul hidrocefaliei este unul chirurgical și are drept scop drenarea excesului de LCR. Când hidrocefalia este obstructivă, putem frecvent face un tratament endoscopic, minim invaziv (Ex VCS – ventriculo-cisterno-stomie), sau, dacă este posibil, înlăturarea cauzei obstrucției (tumoră, hematom etc.). Aceste două tratamente oferă șansa pacientului de a evita introducerea în corpul său a unui dispozitiv de drenaj mecanic, care are riscuri importante (în până la 40% din cazuri la 1 an – infecție, obstrucție, rupere etc.).
Când cauza hidrocefaliei este una resorbtivă, chirurgul poate fi obligat să apeleze la dispozitive mecanice de drenaj. Surplusul de lichid este drenat în cavități naturale ale corpului , cum ar fi peritoneu, torace etc..
Uneori, există cauze tranzitorii de hidrocefalie (ex. sângerări) care se tratează inițial cu dispozitive mecanice de drenaj extern (în afara corpului) ce pot fi lăsate atașate de pacient până la câteva săptămâni, până când hidrocefalia dispare sau LCR-ul devine limpede (derivații ventriculare externe, derivații lombare externe).
Cât de urgentă este operația?
Pacientul poate ajunge la chirurg într-o stare critică (în comă sau cu tulburări majore de conștiență), această situație impunând un tratament chirurgical în urgență.
Dacă simptomatologia nu este atât de importantă, tratamentul trebuie efectuat astfel încât pacientul să nu aibă o pierdere de șanse și este la latitudinea neurochirugului să evalueze termenul acceptabil în care un tratament trebuie să aibă loc.
Hidrocefalia este o problemă serioasă, astfel că pacientul nu trebuie să piardă timp înainte de a se prezenta la neurochirurg.
Primul pas este trimiterea prin aplicația documente.braininstitute.ro a următoarele documente medicale:
- conținutul integral al cd-ului/memory stick- ului cu imaginile IRM cerebral care să conțină secvența 3DT2 arhivate în zip sau rar ( investigația să nu fie mai veche de 90 de zile)
- raportul imagistic (interpretarea IRM-ului făcut)
- doar în cazul în care a fost făcută deja o intervenție chirurgicală:
- biletul de externare de la operație
- investigațiile imagistice preoperatorii făcute
- investigațiile imagistice postoperatorii făcute
împreună cu informațiile despre:
- debutul afecțiunii,
- cum a evoluat în timp afecțiunea – tot istoricul
- simptomele actuale
- număr de telefon de contact.
Pentru a veni în ajutorul tuturor pacienților care doresc o opinie medicală de la dr Sergiu Stoica, pentru că deplasarea devine problematică atunci când ai o afecțiune și dorim să vă ajutăm să faceți cât mai puține drumuri ne-necesare am creat special pentru toți pacienții o aplicație prin care pot fi încărcate și trimise și de la distanță toate documentele medicale de care are nevoie medicul neurochirurg pentru aputea da pacientului opinia sa medicală. Aplicația este documente.braininstitute.ro.
Trimiterea incompletă a documentelor, sau lipsa telefonului de contact din informațiile trimise întârzie primirea opiniei medicale.
Aplicația o găsiți și pe pagina principală a site-ului nostru sub denumirea ”Scrie-i doctorului Sergiu Stoica”
Pentru trimiterea prin aplicația documente.braininstitute.ro a investigațiile imagistice este necesară arhivarea întregului conținut al cd-ului/memory stick-ului care conține investigația imagistică in format zip sau rar, altfel conținutul RMN-ului nu poate fi trimis datorită dimensiunilor mari ale fișierelor.
Investigațiile imagistice arhivate trimise nu trebuie să fie mai vechi de 90 de zile, altfel există riscul ca elementele evidențiate în imagistica trimisă să se fi modificat major în prezent, opinia medicală fiind pentru o situație care nu mai este de actualitate.
In 24 de ore de la primirea documentelor veți fi contactat pentru a vi se comunica opinia dr Sergiu Stoica, ziua și ora programării la consult sau veți fi informați ce investigații mai sunt necesare în cazul în care lipsesc sau este nevoie să fie refăcute anumite investigații, precum și informarea căror medici specialiști puteți să vă adresați pentru pașii următori.
Documentele medicale, informațiile despre debutul afecțiunii, istoricul ei, simptomele actuale și numărul de telefon de contact pot fi transmise și prin wetransfer.com sau aduse personal la BRAIN Institute în strada Tony Bulandra nr.27, sector 2, București, Spitalul Monza, etajul al 5-lea.
Dr. Sergiu Stoica oferă consultații marți, între orele 14.00-18.00 și programările, confirmarea primirii documentelor medicale transmise se pot face de telefonic de luni până vineri între orele 9.00-17.00 la numărul de telefon 0219968, pe mail la adresa nch@braininstitute.ro.
Dacă pacientul a acceptat intervenția, o dată a operației îi va fi propusă în funcție de gradul de urgență și de disponibilitățile pacientului și a echipei BRAIN Institute. Pentru operațiile în urgență, echipa noastră vă va sta la dispoziție 24h din 24h, prin intermediul unei linii de gardă.
Consultul anestezic preoperator este obligatoriu și va fi efectuat cu cel puțin două zile înaintea datei planificate a operației.
Pacientul va fi informat despre detaliile de costuri privind intervenția și investigațiile preoperatorii, costul efectuarii testului pentru Covid 19, modalitățile de plată ( plata cu card sau plată prin ordin de plată).
Pacientul va informa echipa BRAIN Institute dacă urmează tratament cu anticoagulant sau antiaggregant plachetar ( aspirină, aspenter, etc), acest tratament trebuie oprit cu 5 zile înainte de data stabilită pentru intervenție.
Pacientul primește lista analizelor care trebuie efectuate pentru consultul preanestezic. Acestea pot fi făcute la Spitalul Monza în ziua consultului preanestezic, dar și înainte, în alte unități medicale, mai ales dacă pacientul vine din altă localitate și îi este mai simplu să facă investigațiile în localitatea de domiciliu, sau mai aproape de aceasta.
Cu 2 zile inaintea intervenției se vor face testarea RT-PCR pentru Covid19, analizele și investigațiile preoperatorii dacă nu au fost făcute până atunci, consultul preanestezic. Acestea vor necesita ca pacientul să-și aloce aproximativ jumătate de zi și anume prima parte a zilei.
În dimineața zilei în care este consultul preanestezic, pacientul se prezintă la Spitalul Monza, strada Tony Bulandra nr.27, București, la ora 7.00:
- fără să bea lichide,
- fără să mănânce și
- fără să se spele pe dinți.
Prima etapă este recoltarea din nas și din gât pentru testul RT PCR pentru Covid19.
Apoi se face recoltarea analizelor de sânge pentru analizele preoperatorii, EKG, investigații radiologie și investigațiile de cardiologie dacă este cazul.
Urmează o perioadă de așteptare pâna la ora la care este stabilit consultul preanestezic în care pacientul poate mânca, poate bea și își poate face igiena orală.
Există situații când consultul anestezic poate fi intârziat, sunt situații când în blocul operator durata intervenției chirurgicale la care este prezent medicului anestezist se prelungește, sau situații când sunt urgențe cu pacienții deja internați. Colegele noastre din recepție vă vor informa când sunt astfel de cazuri.
La consultul preanestestezic, medicul anestezist va întreabă despre istoricul medical, despre alte afecțiuni cunoscute, despre afecțiunile altor membri din familie ( părinți, frați), despre medicația pentru alte afecțiuni.
După sau înaintea consultului preanestezic poate avea loc și consultul cu medicul care va efectua intervenția chirurgicală, dacă din motive care țin de starea pacientului, de dificultățile de deplasare ale acestuia, comunicarea s-a făcut până la acel moment doar telefonic sau doar pe mail.
La consultul fizic vor fi încă odată explicați toți pașii, se vor răspunde încă odata la toate întrebările pacientului și familiei legate de intervenția chirurgicală.
După finalizarea consulturilor și până la aflarea rezultatului testului RT-PCR pentru Covid19, care se dă în seara aceleiași zile sau cel târziu a 2-a zi dimineața, pacientul, dacă este din București va aștepta aflarea rezultatului la domiciliu, evitând orice deplasare, iar dacă este din provincie, va aștepta la hotel aflarea rezultatului.
Echipa BRAIN Institute va anunta pacientul de rezultatul testării. După aflarea rezultatului NEGATIV RT PCR pentru Covid19 pacientul se poate interna pe secția de neurochirurgie și ORL.
Datorită situației generate de pandemia cu SARS Covid pacienții nu se pot interna cu însoțitor și din păcate nu pot primi nici vizite pe perioada internării. Sperăm într-o revenire cât mai rapidă la normal, dar până atunci respectăm toate măsurile impuse de autorități, ajutăm la prevenirea răspândirii infectării pentru a proteja toți pacienții, toată echipa medicală, întreg personalul de suport.
Doar în cazul pacienților copii sau în cazul pacienților care nu se pot descurca singuri, sunt confuzi sau necesită asistență permanentă, pacientul se internează cu un aparținător, care va rămâne internat pe toată perioada spitalizării. În acest caz și aparținătorul va face testul RT-PCR pentru Covid19, respectând toate indicațiile pentru testare.
Spitalul Monza a optat pentru testarea RT-PCR a tuturor pacienților care se internează pentru orice intervenție chirurgicală, orice investigație care necesită spitalizare, precum și a tuturor aparținătorilor care se internează cu aceștia, pentru a proteja de riscul infectarii cu SARS Covid 19 atât a pacienților care urmează a fi operați cât și a pacienților deja operați și internați, a tuturor medicilor, asistenților medicali, infirmierilor, personalului administrativ.
Testele RT-PCR sunt considerate a fi testele care au cea mai mare acuratețe în depistarea infectării cu SARS-Covid 19.
Testul RT-PCR pentru Covid19 poate fi făcut și la altă unitate de testare, dar rezultatul său, pentru a fi luat în considerație conform procedurilor Spitalului Monza, are valabilitate doar 48 de ore înainte de intervenție. În cazul în care au trecut mai mult de 48 de ore între aflarea rezultatului și intervenția chirurgicală, testul va fi repetat.
În situațiile în care pacientul este mai în vârstă sau se știe că are și alte afecțiuni, altele decât cea pentru care se va face intervenția chirurgicală, consultul preanestezic se va face mai devreme de 2 zile înaintea intervenției.
În acest caz se vor face la indicația medicului anestezist și alte investigații și consulturi medicale la specialitate necesare. Data intervenției chirurgicale poate fi amânată până sunt efectuate toate aceste investigații și toate aceste consulturi la medicii specialiști. După ce medicul anestezist are acces la toate aceste rezultate și la toate rapoartele medicale ale pacientului se va stabili data optima pentru realizarea intervenție și, în caz că este nevoie de echipe pluridisciplinare, echipa medicală se va asigura de prezența la intervenție a altor medici specialiști de care este nevoie conform nevoilor medicale ale pacientului. Testarea RT-PCR pentru Covid19 se va face tot cu 2 zile înainte de noua dată de intervenție stabilită.
Pacientul este internat seara, sau dimineața înaintea operației, imediat după ce a primit rezultatul negativ al testului RT PCR pentru Covid19.
Durata medie de internare este de 4 zile (3 nopți).
Pentru internare pacientul va aduce:
- biletul de trimitere de la medicul de familie,
- cardul de sănătate,
- cartea de identitate,
- tot dosarul medical,
- adeverința de salariat pentru cei care au nevoie de concediu medical,
- haine de schimb,
- produse de igienă personală,
- medicamentele pentru alte afecțiuni, dacă este cazul.
Pacientul este internat seara, înaintea operației, pentru a fi văzut de anestezist și de chirurgul care îl va opera a doua zi. Pacientul este rugat să nu mai mănânce și să nu mai bea nimic după miezul nopții. Știm foarte bine că există un anumit nivel de anxietate și nu trebuie decât să fim anunțați; putem găsi o soluție la această anxietate, normală de altfel, înaintea oricărei operații.
Dimineața, pacientul este condus în sala de operații de către o asistentă medicală. Apoi, va fi adormit de către anestezist în sala de operații. Echipa chirurgicală va începe poziționarea pacientului pe masă și instalarea câmpurilor operatorii. Pacientul este așezat în poziția anatomică cea mai eficientă pentru chirurg. Poziționarea pacientului ține cont și de confortul acestuia, chiar dacă este adormit, astfel încât la trezire să nu prezinte niciun disconfort datorat așezării neadecvate pe masa de operații – escare, întinderi musculare, amorțeli etc. Pacienții noștri nu sunt rași în cap; se va rade minimum, doar în zona inciziei, care în general nu depășește câțiva centimentri.
Medicii noștri vor face totul pentru reducerea riscului infecțios, impunând protocoale de asepsie și antisepsie la cele mai înalte standarde.
Există patru mari categorii de intervenții :
- Înlăturarea obstrucției – implică înlăturarea patologiei obstructive (ex tumora).
Echipa BRAIN Institute dispune de o platformă tehnică de top , incluzând microscop operator, endoscoape performante, aspirator ultrasonic (cavitron – permite înlăturarea tumorilor fără a manipula țesuturile normale din jur), monitorizare electrofiziologică (potențiale evocate senzitive și/sau motorii, monitorizare nervi cranieni și/sau periferici, stimulator cortical etc.). Medicii noștri au o pregătire deosebită în abordarea patologiilor intracraniene, fiind specializați în unele din cele mai renumite clinici din lume.
Derularea intervenției operatorii va fi explicată fiecărui pacient.
- Drenaj ventricular extern (drenajul LCR prin intermediul unui tub din interiorul capului, într-o pungă aflată lângă patul bolnavului)
Este o intervenție scurtă care durează aproximativ 10 min. Impune realizarea unei incizii de aprox. 1 cm în spatele liniei de inserție a părului, perforarea craniului cu un motor de mare viteză, și introducerea tubului de dren care ulterior se atașează la punga de drenaj în afara corpului pacientului. Este o operație în care condițiile de asepsie și antisepsie sunt cu totul particulare, fiind esențiale pentru evitarea unor complicații importante (meningite, ventriculite etc.).
- Ventriculo-cisterno-stomie
Este o operație endoscopică care durează aproximativ 30 min. Impune realizarea unei incizii de aprox. 1 cm în spatele liniei de inserție a părului, perforarea craniului cu un motor de mare viteză, și introducerea unui endoscop (cu diametru < 3 mm) în ventriculul lateral apoi în ventriculul III (ventriculii sunt cavitați în interiorul creierului). Apoi se realizează o comunicare între aceste cavități și exteriorul creierului, drenând astfel surplusul de lichid. Odată creeat șuntul, se retrage endoscopul și se închide pielea cu fire resorbabile care nu necesită înlăturare (cad singure sub duș).
Mai există și alte proceduri endoscopice folosite pentru tratarea unor cauze de hidrocefalie (ventriculo-chistostomii, septostomii etc.), a cărei detaliere va fi facută în consultația neurochirurgicală, după caz.
- Drenaje ventriculare interne (drenaj ventriculo-peritoneal, atrial, pleural etc.)
Sunt operații scurte care durează aproximativ 20 min. Impun realizarea unei incizii curbate de aprox. 2 cm, de obicei în spatele urechii, perforarea craniului cu un motor de mare viteză, apoi introducerea unui tub la nivelul unui ventricul lateral. Acest tub este conectat la o valvă care controlează presiunea de drenaj. În continuarea valvei este atașat un alt tub (tubul distal), care va fi introdus pe sub piele până la nivelul cavității de drenaj dorite (peritoneu, pleură, etc.). Înainte de introducerea în cavitatea respectivă, este necesară realizarea unei alte incizii, care măsoară de la 0,5 cm până la 2-3cm (ex. Pentru peritoneu, incizia fiind situată lateral de ombilic). Intervenția se termină cu închiderea celor două incizii cu fire resorbabile.
Oricare ar fi soluțiile propuse, echipa noastră folosește atât tehnologie de ultimă generație, cât și tehnici operatorii minim invazive –învățate de neurochirurgii noștri în clinici de renume din lume, pe parcursul a ani de zile.
După operație, pacientul este trezit în sala de operații pentru a evalua rapid și optimal starea sa neurologică și apoi monitorizat în secția de terapie intensivă unde este monitorizat până a doua zi. Pacientul poate primi vizite de la familie chiar și în secția de terapie intensivă, însă acestea vor fi limitate pentru siguranța și confortul pacientului, precum și a echipei medicale.
Îngrijirea atentă continuă și în post-operator în secția de terapie intensivă, se continuă monitorizarea atentă a constantelor vitale și se efectuează o serie de analize. O echipă formată din asistente și medici supraspecializați în terapia neurochirurgicală, cu o experiență în domeniu considerabilă, urmărește minut cu minut evoluția pacientului, adaptând permanent gesturile terapeutice la starea acestuia.
Ulterior, pacientul este mutat pe secția de neurochirurgie unde rămân câteva zile, în medie 2-3 zile. Un RMN va fi realizat a doua zi după operație, pentru a evalua rezecția tumorii și eventualele complicații postoperatorii (ex hematom).
Deoarece eventualele urgențe neurochirurgicale au, de obicei, un caracter supra-acut – necesitând o intervenție extrem de promptă în scopul evitării apariției sechelelor neurologice – supravegherea pe secție este efectuată, de asemenea, de personal supraspecializat în domeniu, cu o mare experiență, care exercită o urmărire atentă și precis orientată pe grafice specifice ale evoluției pacienților. Timpul de răspuns și de rezolvare, în cazul unei urgențe, este astfel minim, limitând în mod obiectiv apariția complicațiilor ireversibile.
La momentul externării pacientul primește biletul de externare, cu toate detaliile despre intervenția efectuată, medicația primită în timpul internării și medicația recomandată pentru perioada următoare, dosarul medical adus la internare, completat de cd-ul IRM-ului făcut a doua zi după intervenție, rezultatele analizelor și investigațiilor făcute în perioada internării. Tot la externare pacientul primește cărțile de vizită cu contactele tuturor medicilor din echipa care a tratat cazul său.
Complicațiile caracteristice oricărei intervenții neurochirurgicale sunt :
- anestezice – pacientul trebuie adormit și trezit – cu tehnologia și specializarea echipei anesteziologice aceste riscuri sunt foarte mici
- riscuri trombembolice – minimizate prin evaluare preoperatorie și prin măsuri active preoperatorii, peroperatorii și postoperatorii
- riscul infecțios – aproximativ 1% pentru operațiile care nu impun inserția unui dispozitiv mecanic de drenaj;
- hematom de sit operator
Intervențiile pentru leziunile obstructive (tumori, hematoame, etc.) au riscuri specifice care țin de localizare, tip histologic (tip de tumoră), patologii asociate etc. Acestea vor fi explicate pacientului în momentul consultului neurochirurgical.
Drenajele ventriculare externe au ca principal risc infecția (în medie 5% și crește cu durata utilizării lor). Frecvent, resorbția LCR-ului nu revine la normal, fapt ce impune utilizarea unor alternative terapeutice.
Drenajele ventriculare interne (ventriculo-peritoneal, ventriculo-cardiac etc. ) au un risc infecțios mai important, în cele mai bune serii din literatură fiind de 3-4%. În plus, pot apărea complicații de tip mecanic: obstrucție, rupere a tuburilor etc., astfel că în literatură complicațiile acestui tratament sunt raportate și la procente de 40% la un an.
În experiența noastră, riscul infecțios este de aproximativ 3%, iar complicațiile mecanice nu depășesc 5-10%, aceste rezultate fiind datorate ameliorării condițiilor de asepsie și antisepsie, ca și a materialelor utilizate pentru tuburile de dren.
Ventriculo-cisterno-stomia, atunci când este bine indicată, are complicații specifice <1% (probleme endocrinologice și/sau hipotalamice, hemoragii) și o mortalitate < de 0,2%. Uneori VCS nu este suficientă pentru tratamentul hidrocefaliei (hidrocefalii mixte), astfel impunându-se utilizarea altor metode de drenaj intern (sunt ventriculo-peritoneal, ventriculo-atrial etc.).
Echipa BRAIN Institute vă va recomanda, oricând este posibil și chiar când există doar puține șanse de reușită, ventriculo-cisterno-stomia ca prim tratament, având în vedere riscurile mici pe care aceasta le implică comparativ cu alte metode de drenaj.
Care este prognosticul?
Prognosticul depinde de cauza hidrocefaliei, existând un spectru care variază de la excelent (calitatea vieții foarte bună, fără scăderea speranței de viață) și până la unul extrem de prost (tumori maligne ce determină hidrocefalie).
Pacientul trebuie să înțeleagă că fiecare caz este unic și că echipa BRAIN Institute face totul pentru a-i pune la dispoziție cele mai bune tratamente ale momentului, efectuate de unii dintre cei mai buni specialiști. Medicii noștri vă vor fi aproape tot timpul și veți găsi în ei un interlocutor oricând dispus să vă răspundă la întrebări și să vă ofere un suport moral și profesional de cea mai bună calitate.
Primul consult se face la 3 luni după intervenție, pentru consult se va face un examen IRM cu secvența 3dT2
