Adenomul hipofizar

ADENOMUL HIPOFIZAR

BRAIN Institute – singurul centru medical unde intervenția chirurgicală pentru adenom hipofizar se face în echipă pluridiciplinară: neurochirurg și chirurg ORL

Vezi prețuri

Adenomul hipofizar este o tumoră hipofizară benignă, în marea majoritate a cazurilor și este cel mai comun tip de tumoră a regiunii selare și paraselare. De asemenea, acesta reprezintă 5-8% din toate tumorile intracraniene. Conform unui studiu recent publicat în literatura de specialitate, prevalența adenomului hipofizar este de aproximativ 100 de cazuri la 100.000 de locuitori.

Hipofiza sau glanda pituitară cântărește aproximativ 0.5 , până la 1 gram, și este împărțită într-un lob anterior și unul posterior. Aceasta este situată la baza creierului, și este conectată de acesta printr-o tijă. O mare parte din sistemul endocrin uman este controlat de hormonii secretați sau depozitați în hipofiză. Astfel, hipofiza are un control direct sau indirect asupra majorității organelor corpului uman.

Există mai multe tipuri de boli ale hipofizei; o parte dintre acestea, respectiv patologia tumorală, poate fi tratată cu succes de către neurochirurgi, în strânsă colaborare cu medicii endocrinologi. 

Specialiștii nu știu ce cauzează aceste tumori. Dar o afecțiune numită neoplazie multiplă endocrină tip I (MEN 1) vă poate creste riscul apariției acestor adenoame. Această afecțiune este genetică, insa este extrem de rara.

Una din cele mai simple clasificări este cea în funcție de dimensiuni. Adenoamele cu dimensiuni până la 10 mm se numesc micro-adenoame, iar adenoamele cu dimensiuni peste 10 mm, inclusiv, se numesc macro-adenoame.

O altă clasificare a adenoamelor de care veți auzi este cea funcțională. Adenoamele ce secretă hormoni (precum prolactina, GH, ACTH și TSH) se numesc adenoame funcționale, pentru că există repercusiuni clinice ale prezenței acestor hormoni în exces în sânge. Toate celelalte tipuri de adenoame, deși pot secreta uneori hormoni, pentru că nu duc la modificări clinice sistemice, se numesc non-funcționale.

De obicei, tratamentul chirurgical este necesar pentru macro-adenoame, din cauza compresiei căilor optice sau a hipofizei, precum și pentru toate secretantele, cu excepția prolactinoamelor, care necesită tratament chirurgical doar în cazul în care nu răspund la tratamentul prescris de endocrinolog. De aici sa fie inserat ” citeste mai mult”

Simptomele produse de adenoamele hipofizare depind de câțiva factori, ce se rezumă la funcționalitatea clinică sau nefuncționalitatea clinică a adenomului.

Adenoamele hipofizare funcționale eliberează în circulația sanguină un hormon activ în exces. Pacienții prezintă, de obicei, simptome legate de excesul hormonal.

Adenoamele hipofizare non-funcționale creează probleme legate de mărimea tumorii, care apasă structurile cerebrale din proximitate. Adenoamele hipofizare mari pot comprima chiasma optică, locul în care nervii optici se încrucișează, ducând la pierderea vederii. De asemenea, acestea pot comprima hipofiza normală, și duce la insuficiența hipofizară. De aceea, dacă o tumoră hipofizară a fost diagnosticată, este importantă o evaluare completă a funcției hipofizare.

Simptome legate de producția în exces a hormonilor

-Adenoamele secretante de prolactină (prolactinoame). La femei, adenomul hipofizar produce în exces prolactină, ducând la pierderea ciclurilor menstruale și la galactoree (secreție lactata, care nu are legatura cu sarcina). În cazul bărbaților, nivelurile crescute de prolactină pot scădea nivelul de testosteron, ducând la scăderea libidoului.

-Adenoamele secretante de hormon de creștere (GH). O producție în exces determină acromegalia la adulți și gigantismul la copii. Manifestările clinice includ creșterea mâinilor, picioarelor, limbii, buzelor, organelor interne, etc.

-Adenoamele secretante de ACTH. Hipersecreția de ACTH produce boala Cushing caracterizată prin creștere neașteptată în greutate, slăbiciune musculară, apariția cu ușurință a echimozelor.

-Adenoamele secretante de TSH. Hipersecreția de TSH duce la hiper-tiroidism caracterizat prin scădere în greutate, tremor al mâinilor, iritabilitate etc.

Simptome legate de efectul de compresiune exercitat pe structurile învecinate ale unui adenom mare (macro-adenom)

-Pierderea vederii. Aceasta apare când macro-adenoamele cresc spre creier, comprimând chiasma optică. Inițial, pacientul pierde vederea doar în periferie, uni sau bilateral (hemianopsie bitemporală). Când pierderea vederii este severă, pacientul vede doar ce este în fața lui. Acuitatea vizuală este, de asemenea, afectată: pacientul vede ca prin ceață.

-Pierderea funcției hipofizare. Prin compresiune, glanda hipofizară poate secreta –mai putin sau deloc– unul sau mai mulți hormoni (panhipopituitarism). În funcție de hormonul secretat insuficient, pacienții pot prezenta următoarele simptome: scădere a apetitului, creștere în greutate, oboseală, infertilitate, scăderea capacității intelectuale și cefalee.

-Apoplexia pituitară este starea medicală în care adenomul hipofizar a sângerat  brusc, ducând la o creștere abruptă în dimensiuni. Pacienții cu apoplexie pituitară prezintă, de obicei, o cefalee puternică. Dacă este acompaniată de pierderea vederii, aceasta este o urgență neurochirurgicală. De asemenea, apoplexia pituitară poate duce la insuficiența hipofizară, simptomatologie ce poate apărea după zile sau săptămâni, necesitând tratament hormonal prescris de medicul endocrinolog.

-Principalul motiv pentru intervenția chirurgicală este dereglarea metabolismului lipidic, cu creșterea colesterolului, a tensiunii, și îmbătrânirea prematură a cordului și a vaselor sanguine.

Cel mai adesea, diagnosticul este stabilit pe baza unui examen imagistic (IRM sau RMN cum este frecvent denumit). Primul pas ar fi să mergeți la un consult endocrinologic, având ca scop determinarea caracterului secretant sau nesecretant, tratamentul substitutiv în cazul disfuncționalității glandei hipofize și începerea tratamentului medical în cazul prolactinoamelor.  Medicul vă va întreba despre istoricul medical și va efectuă un examen fizic.

În această etapă, este necesar un consult oftalmologic pentru a stabili un eventual deficit vizual, semnificând compresia nervilor optici.

Teste de sânge și urină. Aceste teste vor verifică nivelul hormonilor din sânge și din urină.

Tratamentul unui adenom hipofizar poate include:

Medicamente: Diferite tipuri de medicamente pot fi folosite pentru a controla cantitatea de hormon produsă de tumoare. Tratamentul medicamentos poate fi eficient în cazul unor tumori secretante (prolactinoame, adenoame secretante de hormon de creștere).

Iradierea: Acest tratament trimite țintit niveluri ridicate de radiații la celulele tumorale dezvoltate anormal.  Tratamentul este nedureros și de obicei durează câteva minute, insa sunt necesare 10-30 sedinte, intinse pe mai multe saptamani. Acest tratament poate avea efecte adverse nedorite pe termen lung (spre exemplu afectarea nervului optic – nevrită optică postradica – poate să apăra până la 9 ani după terminarea terapiei prin iradiere și poate afecta dramatic vederea până la pierderea definitivă, ireversibilă a vederii).

Radioterapia Gamma Knife: Această utilizează o doză mare de radiații trimisă direct în țesutul tumoral. Cauzează mai puține daune țesuturilor din apropiere. Nu este de fapt o intervenție chirurgicală, este vorba despre un tratament cu o singura sesiune care elimină tumora. Pe termen lung însă poate avea unele efecte adverse locale similare cu iradierea clasică.

Chirurgie pentru eliminarea tumorii: Chirurgia este cea mai bună opțiune pentru tumorile secretante care nu pot fi tratate medicamentos sau pentru tumorile nesecretante voluminoase. Chirurgia poate vindecă definitiv această patologie, fără efecte adverse pe termen lung.

 

  1. Am fost diagnosticat cu adenom hipofizar. Ce fac?

Indiferent de medicul care a diagnosticat adenomul, pacientul trebuie să fie preluat în evidența unui endocrinolog și –în majoritatea cazurilor– în evidența unui neurochirurg. Endocrinologul va evalua tot sistemul hormonal și va trata sau va încerca să controleze medicamentos tulburările hormonale. Neurochirurgul va stabili necesitatea și fezabilitatea unei intervenții chirurgicale.

În funcție de tipul de adenom hipofizar, există mai multe opțiuni terapeutice: observație clinică și imagistică, tratament medical, chirurgie și radioterapie.

  1. Ce fac dacă sunt diagnosticat cu prolactinom?

Cei mai mulți pacienți cu adenom hipofizar secretant de prolactină (prolactinom) nu necesită chirurgie, chiar și la tumorile cu dimensiuni foarte mari. Răspunsul la terapia medicală poate fi uneori spectaculos. În cazul pacienților cu tulburări de vedere, ultimele studii arată că rezultatul funcțional asupra vederii este asemănător, cu sau fără chirurgie. Astfel, prolactinoamele cu tulburări de vedere nu mai reprezintă o urgență neurochirurgicală cum era considerat în urmă cu câțiva ani; pacientul va recupera la fel vederea cu sau fără chirurgie.

  1. Ce fac dacă sunt diagnosticat cu acromegalie? Dar cu boala Cushing?

Adenoamele secretante de GH (acromegalia și gigantismul) și de ACTH (boala Cushing) prezintă indicație chirurgicală primară. Adenoamele secretante de TSH pot prezenta ca opțiuni terapeutice chirurgia, radioterapia și tratamentul medical. Adenoamele nefuncționale prezintă, de asemenea, indicație chirurgicală primară; există și excepții în care acestea pot fi doar supravegheate prin IRM repetate (de exemplul, în cazul persoanelor în vârstă).

Bineînțeles, fiecare pacient este unic și fiecare caz prezintă o particularitate. Astfel, toate cazurile noastre sunt prezentate în reuniuni multidisciplinare ce includ medici din următoarele specialități: endocrinologie, radiologie, ORL, anesteziologie și neurochirurgie. În acest fel, pacientului îi este prezentată cea mai bună opțiune terapeutică, care să fie în concordanță și cu dorințele lui.

Pentru ca suntem contactati zilnica de o multimer de pacienti, majoritatea dintre acestia nefiind pacienti care sa aiba nevoie de o interventie chirurgicala, am stability o metoda de triere a solicitarilor trimise printr-o aplicatie on-line. Astfel, Dr Stoica si echipa dansului evalueaza zilnic cazurile trimise iar pacientii care au nevoie de o interventie chirurgicala vor fi contactati in maxim 24 h pentru programarea consultatiei. Daca patologia nu tine de competenta noastra, pacientul va primi recomandari din partea Dr. Stoica Sergiu, scrise – e-mail sau telefonic prin Dr. Pavel Sebastian, medic rezident neurochirurg.

Aplicatia on-line se poate gasi la urmatorul link - documente.braininstitute.ro, unde este necesar sa incarcati următoarele documente medicale:

  • conținutul integral al cd-ului/memory stick- ului cu imaginile RMN efectuat cu substanță de contrast, arhivate în zip sau rar ( investigația să nu fie mai veche de 90 de zile)
  • raportul imagistic (interpretarea RMN-ului făcut)
  • audiograma/evaluare vestibulara (efectuate recent)
  • doar în cazul în care a fost făcută deja o intervenție chirurgicală:
    • biletul de externare de la operație
    • rezultatul de la laboratorul anatomopatologic
    • RMN preoperator
    • RMN postoperator
    • detalii despre tratamentul oncologic urmat (dacă a fost cazul)

  împreună cu informațiile despre:

  • debutul afecțiunii, 
  • cum a evoluat în timp afecțiunea – tot istoricul
  • simptomele actuale
  • număr de telefon de contact/adresa de e-mail.

Documentele medicale, informațiile despre debutul afecțiunii, istoricul ei, simptomele actuale și numărul de telefon de contact pot fi aduse si personal la BRAIN Institute în strada Tony Bulandra nr.27, sector 2, București, Spitalul Monza, etajul al 5-lea.

Dr. Sergiu Stoica oferă consultații marți, între orele 14.00-16.00, insa pentru cazurile urgente poate oferi o consultatie in orice zi lucratoare. Pentru informatii aditionale, ne puteti contacta telefonic de luni până vineri între orele 9.00-17.00 la numărul de telefon 0219968, pe mail la adresa nch@braininstitute.ro. 

Adenoamele hipofizare sunt tumori benigne ale glandei hipofize; acestea pun probleme foarte complexe de diagnostic și tratament, care nu pot fi rezolvate decât printr-o abordare interdisciplinară. Echipa necesară pentru un management corect al acestor tumori este alcătuită din endocrinolog, ORL-ist, oftalmolog, radiolog – imagistică RMN, anatomopatolog, anestezist și, desigur, neurochirurg.

Cea mai mare parte a adenoamelor hipofizare sunt operate endonazal endoscopic. Un endoscop este introdus printr-o nară și, cu ajutorul instrumentelor specifice pentru endoscopie, se realizează de către chirurgul ORL (specialistul care cunoaște cel mai bine cavitatea nazală) abordul chirurgical până la nivelul tumorii. O dată ajunși cu disecția la nivelul tumorii, neurochirurgul continuă intervenția chirurgicală și in echipa cu ORL-istul realizează excizia adenomului în limitele de siguranță permise de anatomia fiecărui caz.

În cazul adenoamelor complexe, poate fi propusă o intervenție neurochirurgicala transcraniană; aceasta va fi minim invazivă, realizându-se minicraniotomii pentru abordul tumorii.

Credem că cele mai bune rezultate se obțin prin munca în echipă. Medicina modernă se bazează pe această noțiune, de muncă în echipă, de tratament multidisciplinar. Epoca în care un pacient înseamnă o boală, un doctor, și o operație a apus de mult; în zilele noastre, operația este doar o verigă dintr-un lanț întreg de gesturi și proceduri diagnostice și terapeutice al cărui scop este salvarea sau îmbunătățirea vieții pacientului.

Punând pacientul în centrul preocupărilor noastre, este firesc să adunăm pentru fiecare caz în parte o echipă de specialiști din variate domenii medicale care își aduc, cu toții, contribuția la rezultatul final. Se creează astfel adevărate parteneriate strategice, prin care încercăm să acoperim cât mai complet întregul spectru de patologii cu implicare neurochirurgicală și să răspundem tuturor nevoilor pacienților.

Colaborăm cu medici din toate specialitățile medicale și chirurgicale, în funcție de caz, însă unele dintre aceste colaborări sunt deosebit de importante și, de aceea, le-am denumit parteneriate strategice.

Dupa discutia cu Dr Sergiu Stoica, in situatia in care s-a decis ca este necesara o interventie chirurgicala, iar pacientul isi doreste ca interventia sa aiba loc in clinica noastra, va aranja toate detaliile urmatoare impreuna cu dna Camelia Barbu, dorector operational in cadrul Brain Institute.

Pacientul va primi informatii detaliate legate de costurile intervenției și ale investigațiilor preoperatorii, costul efectuarii testului pentru Covid 19 si modalitățile de plată. Ulterior, veti stabili impreuna o data potrivita pentru interventia chirurgicala si pentru investigatiile preoperatorii.

Pacientul va informa echipa BRAIN Institute dacă urmează tratament cu anticoagulant sau antiagregant plachetar, acest tratament necesitand a fi oprit cu cel putin 5 zile înainte de data stabilită pentru intervenție.

Cu 2 zile inaintea intervenției se vor face analizele și investigațiile preoperatorii: EKG, radiografie toracica, analize de sange și daca este cazul, investigații cardiologice, sau care tin de alte specialitati, in functie de problemele de sanitate associate: Oftalmologie, Neurologie, ORL, Pneumologie, iar uneori o noua examinare RMN daca examinarea precedenta nu este una recenta sau nu este compatibila cu platforma noastra de Neuronavigatie.

Pacientul este internat in ziua premergatoare operației. Durata medie de internare este de 5 zile (4 nopți). Pentru internare pacientul va aduce: 

  • biletul de trimitere de la medicul de familie, 
  • cardul de sănătate, 
  • cartea de identitate, 
  • tot dosarul medical, 
  • adeverința de salariat pentru cei care au nevoie de concediu medical, 
  • haine de schimb, 
  • produse de igienă personală, 
  • medicamentele pentru alte afecțiuni, dacă este cazul. 

Dupa internare, pacientul va avea de completat consimtamintele pentru anestezie si interventia chirurgicala, chestionarul preanestezic si va avea loc de asemenea si consultul preanestezic, dupa revizuirea de catre Dr Anca Visan a intregului set de investigatii medicale. Ulterior va avea loc si o evaluare Neurologica detaliata efectuata de catre unul dintre medicii rezidenti (Dr Sebastian Pavel, Dr Toma Bichir), iar pacientul va primi ultimele lamuriri legate de interventia chirurgicala.

 Pacientul este rugat să nu mai mănânce și să nu mai bea nimic după miezul nopții. Știm foarte bine că există un anumit nivel de anxietate și nu trebuie decât să fim anunțați; putem găsi o soluție la această anxietate, normală de altfel înaintea oricărei operații.

Dimineața, pacientul este condus în sala de operații de către o asistentă medicală. Apoi, va fi adormit de către anestezist în sala de operatii. Echipa chirurgicală va începe poziționarea pacientului pe masă și instalarea câmpurilor operatorii. Pacientul este așezat în poziția anatomică cea mai eficientă pentru chirurg. Poziționarea pacientului ține cont și de confortul acestuia, chiar dacă este adormit, astfel încât la trezire să nu prezinte niciun disconfort datorat așezării neadecvate pe masa de operații – escare, întinderi musculare, amorțeli etc.

Cea mai mare parte a adenoamelor hipofizare sunt operate endonazal endoscopic. Un endoscop este introdus printr-o nară și, cu ajutorul instrumentelor specifice pentru endoscopie, se realizează de către chirurgul ORL (specialistul care cunoaște cel mai bine cavitatea nazală) abordul chirurgical până la nivelul tumorii. O dată ajunși cu disecția la nivelul tumorii, neurochirurgul continuă intervenția chirurgicală și realizează excizia adenomului în limitele de siguranță permise de anatomia fiecărui caz.

În cazul adenoamelor foarte mari, poate fi propusă o intervenție transcraniană; aceasta va fi minim invazivă, realizându-se minicraniotomii pentru abordul tumorii.

Oricare ar fi soluțiile propuse, echipa noastră folosește atât tehnologie de ultimă generație, cât și tehnici operatorii minim invazive –învățate de neurochirurgii noștri în clinici de renume din lume, pe parcursul a ani de zile.

  • După operație, pacientul este trezit în sala de operații, și apoi monitorizat în secția de terapie intensivă până a doua zi. Medicul va suna familia după intervenție pentru a discuta detalii despre intervenție. Familia pacientului va fi informată telefonic de evoluția după intervenție a pacientului pe toată perioada internării. Pacientul poate primi vizita aparținătorului internat cu el chiar și în secția de terapie intensivă, însă acestea vor fi limitate pentru siguranța și confortul pacientului, precum și a echipei medicale.
  • După finalizarea intervenției, echipa BRAIN Institute se va trimite fragmentelor de țesut prelevate in timpul intervenției către laboratorul de anatomie patologică pentru efectuarea biopsiei.
  • A doua zi după intervenție, pacientul este transferat pe secție. Și tot a doua zi va fi efectuat RMN-ul postoperator. 
  • Deoarece intervenția este minim invazivă, timpul de spitalizare este redus, acesta va putea fi externat în decurs de două sau trei zile după operație.
  • Pentru câteva zile, pacientul va avea senzația de jenă la respirația pe nas, asemănătoare cu cea din timpul unei răceli. Această senzație se ameliorează cu fiecare zi, și nu reprezintă un motiv de îngrijorare.
  • Pacientul va fi reevaluat de către endocrinolog, care va verifica din nou funcția hipofizară. 

La momentul externării pacientul primește biletul de externare, cu toate detaliile despre intervenția efectuată, medicația primită în timpul internării și medicația recomandată pentru perioada următoare, dosarul medical adus la internare, completat de cd-ul rmrn-ului făcut a doua zi după intervenție, rezultatele analizelor și investigațiilor făcute în perioada internării. Tot la externare pacientul primește cărțile de vizită cu contactele tuturor medicilor din echipa care a tratat cazul său.

În spitalul nostru, riscurile operației se suprapun cu cele prezentate de clinicile de neurochirurgie din lume și se găsesc în literatura de specialitate. Riscul chirurgical apare din cauza faptului că aceste tumori sunt situate în proximitatea unor structuri vasculo-nervoase foarte importante. Literatura de specialitate prezintă un risc de leziune vasculară, lezarea arterei carotide de sub 1%, un risc de diabet insipid permanent de 1%, risc de fistulă de LCR de 2%, risc de meningită de 0,5%, risc de agravare a deficitului vizual de sub 1%, risc de dereglări hormonale post-operatorii sub 1%, și un risc vital de 0,24%. Per total, riscul cumulat pentru evenimentele minore este de sub 5%, iar pentru evenimentele majore de sub 1%.

Prognosticul în adenoamele hipofizare este foarte bun. Incluzând toate tipurile de adenoame hipofizare, rata de excizie completă este de 80% (fiind mai mare în cazul micro-adenoamelor și mai mică la macro-adenoame), cu o rezoluție a tumorilor secretante de hormoni de 85% Pentru adenoamele non-funcționale, rata de exereză completă este de peste 75%.

Un RMN de control este realizat la 3 luni, pentru a vedea calitatea exciziei chirurgicale.  Controalele medicale vor fi realizate la trei luni, șase luni, un an, și apoi din an în an dacă este necesar. Pacientul va fi urmarit de asemenea de catre medical endocrinology currant, dar si de oftalmolog, in situatia in care existau tulburari de vedere. Pentru informatii suplimentare: