A trecut jumătate de an de când BRAIN Institute există sub acest nume. Nu e mult; dimpotrivă, este începutul începutului. Suntem la câteva pagini după introducere, în debutul călătoriei noastre filozofice. Cu toate acestea, este o perioadă importantă, o perioadă în care se cristalizează opinii, se marchează succese rapide și se digeră eșecuri sau încercări greșite.
Ne-am propus să caracterizăm o perioadă de acest fel cu cel mai potrivit cuvânt, urmând să mai facem o încercare la sfârșit de an și apoi câte una în fiecare an care va trece peste noi. Vom face în câteva zile și un bilanț material, o analiză a felului în care activitatea noastră non-profit s-a manifestat în mod real, o sinteză a felului în care am alocat până acum resursele disponibile. Dar aici vorbim despre altceva. Natura exercițiului de față este una emoțională: o încercare de a pune degetul pe emoții, pe sentimentul predominant ce ne-a învăluit pe toți, pe cel care a a caracterizat cel mai bine pașii de până acum.
Cuvântul “epuizare” ar putea să caracterizeze munca asiduă a lui Sergiu și solidaritatea în această privință a echipei medicale, pe de o parte, și a inimoasei echipe de suport, pe de altă parte. Epuizarea nu este însă o emoție, deci căutăm în continuare. Am putea fi caracterizați de noțiunea de “explorare”, de sentimentul plăcut al căutării și de toate emoțiile bune și rele de care acesta este însoțit la început de urcuș. Determinarea cu care am pornit a risipit de cele mai multe ori emoțile începutului de drum, deci iată-le abandonate și pe acestea. Am mai putea înșira câte ceva, dar ca să nu o mai lungim, vom spune ceea ce am vrut să spunem încă de la început — am căutat alternative pentru a confirma convingerea inițială.
Ceea ce ne-a unit mai strâns ca orice glue (lipici), ceea ce ne-a ținut pe drumul drept și ne-a scos din încurcături, ceea ce ne-a definit alegerile mai presus decât orice altceva a fost “prietenia”. Aș numi-o dragoste sau iubire, însă nu vreau să fie asociată cu înțelesul ei romantic. Este prietenia definită de principii și valori comune, de sinceritate și transparență, de înțelegere și determinare, de sprijin și încredere, de responsabilitate și greșeli, de bucurie și tristeți.
Nimic nu a fost atât de puternic precum “prietenia”. Ne-a învățat o cale simplă pentru viitor: nu căutăm să devenim elite, nu punem înainte independența, puterea, ambiția, cercetarea sau tehnica desăvârșită. Nu suntem o afacere cum mulți ar vrea să creadă. Suntem un mod de viață. Ne căutam în continuare prieteni. Investind în ei și investind unii în ceilalți vom construi, în continuare, Citadela noastră — pentru noi toți, colegi și pacienți. Cu bune și cu rele; mai mare sau mai mică; exact așa cum se va ridica de una singură prin forța prieteniei noastre.
Vă iubim și vă mulțumim din suflet, dragii noștri prieteni.