MENINGIOMUL
Meningioamele sunt cele mai frecvente tumori intracraniene. În cele mai multe cazuri, acestea prezintă caractere de benignitate și creștere lentă, motiv pentru care sunt descoperite tardiv, producând deja un efect compresiv important asupra creierului sau măduvei adiacente. După cum le spune și numele, originea acestora este la nivelul meningelor (membrane care protejează intim creierul și măduva spinării). Sunt așadar tumori care se dezvoltă în vecinătatea structurilor nervoase, fără a le infiltra în cele mai multe dintre cazuri
Cauzele ce duc la apariția acestor tumori nu se cunosc, putând fi implicați factori de mediu (radiațiile), genetici (în cazul neurofibromatozei) sau hormonali. Creșterea lor este de obicei lentă, de-a lungul multor ani.
În 95% dintre cazuri, ele se localizează in interiorul cutiei craniene, dar pot exista și în jurul măduvei spinării sau la nivelul tecii nervului optic, membrana ce aparține meningelui și înconjoară nervul ce conectează ochiul de creier. Cel mai frecvent sunt tumori unice, însă pot fi și multiple, caz care definește meningiomatoza.
În funcție de localizare, volum, caracterul infiltrativ și edemul cerebral pe care îl pot produce, etc., există un spectru larg de manifestări date de meningioame, acesta variind de la lipsa oricărui semn sau simptom (situația cea mai frecventa) la:
- Cefalee
- Greață/vărsături
- crize comițiale (crize epileptice)
- diminuarea fortei musculare la nivelul membrelor
- tulburări de vorbire
- tulburari de mers/echilibru
- tulburări vizuale (câmp vizual și/sau acuitate vizuală)
- anosmie (pierderea mirosului)
- tulburări ale mișcărilor oculare ce duc la vedere dublă
- pierderea auzului
- tulburări cognitive / ale personalității
- Incontinența urinară, etc.
Când volumul tumoral ajunge la un punct critic, presiunea intracraniană crește. Acest fenomen poate duce la cefalee intensă, greață și vărsături. De asemenea, căile de drenaj ale lichidului cefalorahidian (lichidul din jurul și din interiorul creierului) pot fi blocate de meningioame, ceea ce poate duce la hipertensiune intracraniană, a cărei evoluție poate fi fatală.
Cum se pune diagnosticul?
Având în vedere disponibilitatea din ce in ce mai mare de efectuare a investigațiilor imagistice, descoperirea intâmplătoare a meningioamelor a devenit frecventă (ex. posttraumatic, sau in cadrul bilanțului altor boli, cum ar fi in afecțiunile ORL). În alte situații, simptomatologia precum cea amintita mai sus, impune efectuarea unor investigații suplimentare. Examinarea RMN cu substanță de contrast reprezintă standardul de aur în diagnosticul acestor leziuni. El oferă o imagine detaliată a creierului și a tumorii, absolut necesară pentru diagnosticul și planingul chirurgical optimal. Acest examen pune diagnosticul în majoritatea cazurilor, însă este intotdeauna necesara o confirmare prin examen histopatologic postoperator (analizarea unui fragment tumoral prelevat intraoperator). În unele cazuri pot fi necesare examene suplimentare : consult oftalmologic, angiografie, audiograma, etc.
Care sunt opțiunile de tratament?
Pacientul diagnosticat cu meningiom (sau cu meningiomatoză) este orientat către neurochirurg. În funcție de simptomatologie, localizare, volum, tulburări neurologice, bolile asociate și alți factori de risc, neurochirurgul va evalua care este tratamentul optim. Astfel poate fi propus pentru tratament neurochirurgical, radiochirurgical, sau o combinație a acestora. De multe ori insa, simpla urmarire activa poate fi cea mai bună alegere.
Pana la momentul actual, nu exista niciun tratament medicamentos cu efect dovedit clinic asupra meningioamelor. Astfel, solutiile de tratament pot fi grupate in 3 categorii principale:
- Urmarire activă – monitorizarea evoluției naturale a meningioamelor cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN) cu substanță de contrast, periodic. În cele mai multe dintre cazuri, examinările repetate nu demonstrează crestere tumorală sau modificarea aspectului formațiunii. În acest caz, nu sunt necesare alte tratamente.
- Radiochirurgia sau chirurgia stereotaxică – rezervată tumorilor de dimensiuni reduse (diametru sub 3cm) sau cu localizare particulară, unde un abord chirurgical ar fi grevat de riscuri semnificative (ex. meningioamele de sinus cavernos)
- Tratament chirurgical – acesta se poate realiza prin abord clasic sau minim invaziv
În cazul în care se impune tratament neurochirurgical, pentru a asigura calitatea actului operator, este nevoie de obținerea unor imagini de RMN particulare, dedicate planingului operator și navigației intraoperatorii (volume 3D speciale, tractografie, angio-RM, etc.). RMN-ul este un examen complex, dependent de operator, care pentru a fi maximum informativ necesită o excelentă specializare și o dotare adecvată.
În etapa postoperatorie, medicul anatomopatolog joacă un rol deosebit de important, acesta punând diagnosticul de certitudine și prin aceasta influențând decisiv eventualele tratamente postoperatorii. Echipa noastră colaborează cu unii dintre cei mai buni anatomopatologi, care sunt supraspecializați în afecțiuni neurochirurgicale.
Când trebuie facută operaţia?
Pacientul trebuie să fie conștient că odată apărut un deficit neurologic, șansa de recuperare scade cu trecerea timpului. Astfel, o consultație neurochirurgicală precoce si aplicarea tratamentului adecvat oferă șansele cele mai bune pentru o eventuală recuperare. Prezenta crizelor comițiale induse de meningiom demonstreaza caracterul infiltrativ si agresiv al tumorii, tratamentul chirurgical fiind in general cel de electie, chiar in contextul unui tratament anticomitial eficient. Din fericire, în cele mai multe cazuri, după consultul neurochirurgical, pacientul are timp suficient pentru a lua o decizie, astfel având oportunitatea de a se informa corespunzător.
Un prim pas, chiar înainte de a contacta echipa BRAIN Institute este să se trimită prin aplicația documente.braininstitute.ro următoarele documente medicale:
- conținutul integral al cd-ului/memory stick- ului cu imaginile RMN efectuat cu substanță de contrast, arhivate în zip sau rar ( investigația să nu fie mai veche de 90 de zile)
- raportul imagistic (interpretarea RMN-ului făcut)
- doar în cazul în care a fost făcută deja o intervenție chirurgicală:
- biletul de externare de la operație
- rezultatul de la laboratorul anatomopatologic
- RMN preoperator
- RMN postoperator
- detalii despre tratamentul oncologic urmat (dacă a fost cazul)
împreună cu informațiile despre:
- debutul afecțiunii,
- cum a evoluat în timp afecțiunea – tot istoricul
- simptomele actuale
- număr de telefon de contact.
Pentru că știm cât este de grea deplasarea atunci când ai o afecțiune și dorim să vă ajutăm să faceți cât mai puține drumuri, să puteți intra cât mai ușor în contact cu dr Sergiu Stoica am creat special pentru toți pacienții aplicația documente.braininstitute.ro prin care pot fi trimise și de la distanță toate documentele medicale de care are nevoie medicul neurochirurg pentru ca pacientul să primească opinia medicală dorită în cel mai scurt timp.
Trimiterea incompletă a documentelor, sau lipsa telefonului de contact din informațiile trimise întârzie primirea opiniei medicale.
Aplicația o găsiți și pe pagina principală a site-ului nostru sub denumirea ”Scrie-i doctorului Sergiu Stoica”
Pentru trimiterea prin aplicația documente.braininstitute.ro a investigațiile imagistice este necesară arhivarea întregului conținut al cd-ului/memory stick-ului care conține investigația imagistică in format zip sau rar, altfel conținutul RMN-ului nu poate fi trimis datorită dimensiunilor mari ale fișierelor.
RMN-ul arhivat trimis nu trebuie să fie mai vechi de 90 de zile, altfel există riscul ca elementele evidențiate în imagistica trimisă să se fi modificat major în prezent, opinia medicală fiind pentru o situație care nu mai este de actualitate.
In 24 de ore de la primirea documentelor veți fi sunaț pentru a vi se comunica opinia dr Sergiu Stoica despre cazul dumneavoastră, ziua și ora programării la consult sau, ce investigații mai sunt necesare, dacă este nevoie să fie refăcute anumite investigații, căror medici specialiști puteți să vă adresați pentru pașii următori.
Documentele medicale, informațiile despre debutul afecțiunii, istoricul ei, simptomele actuale și numărul de telefon de contact pot fi transmise și prin wetransfer.com sau aduse personal la BRAIN Institute în strada Tony Bulandra nr.27, sector 2, București, Spitalul Monza, etajul al 5-lea.
Dr. Sergiu Stoica oferă consultații marți, între orele 14.00-18.00 și programările, confirmarea primirii documentelor medicale transmise se pot face de telefonic de luni până vineri între orele 9.00-17.00 la numărul de telefon 0219968, pe mail la adresa nch@braininstitute.ro.
Echipa medicală care se ocupă de tratamentul meningioamelor la BRAIN Institute este formată de regulă din neurochirurg, neuroanestezist, neurolog.
Credem că cele mai bune rezultate se obțin prin munca în echipă. Medicina modernă se bazează pe această noțiune, de muncă în echipă, de tratament multidisciplinar. Epoca în care un pacient înseamnă o boală, un doctor, și o operație a apus de mult; în zilele noastre, operația este doar o verigă dintr-un lanț întreg de gesturi și proceduri diagnostice și terapeutice al cărui scop este salvarea sau îmbunătățirea vieții pacientului.
Punând pacientul în centrul preocupărilor noastre, este firesc să adunăm pentru fiecare caz în parte o echipă de specialiști din variate domenii medicale care își aduc, cu toții, contribuția la rezultatul final. Se creează astfel adevărate parteneriate strategice, prin care încercăm să acoperim cât mai complet întregul spectru de patologii cu implicare neurochirurgicală și să răspundem tuturor nevoilor pacienților.
Colaborăm cu medici din toate specialitățile medicale și chirurgicale, în funcție de caz, însă unele dintre aceste colaborări sunt deosebit de importante și, de aceea, le-am denumit parteneriate strategice.
Dacă pacientul are indicație chirurgicală și acceptă acest lucru, îi va fi propusă o dată a operației; ne străduim să găsim data optimă atât pentru pacient, cât și pentru echipa medicală.
Echipa medicală este compusă din neurochirurg, neuroradiolog interventionist, medic neuroanestezist.
Pacientul va fi informat despre detaliile de costuri privind intervenția și investigațiile preoperatorii ( plata cu card sau plată prin ordin de plată).
Pacientul va informa echipa BRAIN Institute dacă urmează tratament cu anticoagulant sau antiagregant plachetar ( aspirină, aspenter, etc), acest tratament trebuie oprit cu 5 zile înainte de data stabilită pentru intervenție.
Pacientul primește lista analizelor care trebuie efectuate pentru consultul preanestezic. Acestea pot fi făcute la Spitalul Monza în ziua consultului preanestezic, dar și înainte, în alte unități medicale, mai ales dacă pacientul vine din altă localitate și îi este mai simplu să facă investigațiile în localitatea de domiciliu, sau mai aproape de aceasta.
Cu 2 zile inaintea intervenției se vor face, analizele și investigațiile preoperatorii dacă nu au fost făcute până atunci, consultul preanestezic. Acestea vor necesita ca pacientul să-și aloce aproximativ jumătate de zi și anume prima parte a zilei.
În dimineața zilei în care este consultul preanestezic, pacientul se prezintă la Spitalul Monza, strada Tony Bulandra nr.27, București, la ora 7.00:
- fără să bea lichide,
- fără să mănânce și
- fără să se spele pe dinți.
Se face recoltarea analizelor de sânge pentru analizele preoperatorii, EKG, investigații radiologie și investigațiile de cardiologie dacă este cazul.
Urmează o perioadă de așteptare pâna la ora la care este stabilit consultul preanestezic în care pacientul poate mânca, poate bea și își poate face igiena orală.
Există situații când consultul anestezic poate fi intârziat, sunt situații când în blocul operator durata intervenției chirurgicale la care este prezent medicului anestezist se prelungește, sau situații când sunt urgențe cu pacienții deja internați. Colegele noastre din recepție vă vor informa când sunt astfel de cazuri.
La consultul preanestestezic, medicul anestezist va întreabă despre istoricul medical, despre alte afecțiuni cunoscute, despre afecțiunile altor membri din familie ( părinți, frați), despre medicația pentru alte afecțiuni.
După sau înaintea consultului preanestezic poate avea loc și consultul cu medicul care va efectua intervenția chirurgicală, dacă din motive care țin de starea pacientului, de dificultățile de deplasare ale acestuia, comunicarea s-a făcut până la acel moment doar telefonic sau doar pe mail.
La consultul fizic vor fi încă odată explicați toți pașii, se vor răspunde încă odata la toate întrebările pacientului și familiei legate de intervenția chirurgicală.
După finalizarea consulturilor, pacientul, dacă este din București va aștepta aflarea rezultatului la domiciliu, evitând orice deplasare, iar dacă este din provincie, va aștepta la hotel aflarea rezultatului.
În situațiile în care pacientul este mai în vârstă sau se știe că are și alte afecțiuni, altele decât cea pentru care se va face intervenția chirurgicală, consultul preanestezic se va face mai devreme de 2 zile înaintea intervenției.
În acest caz se vor face la indicația medicului anestezist și alte investigații și consulturi medicale la specialitate necesare. Data intervenției chirurgicale poate fi amânată până sunt efectuate toate aceste investigații și toate aceste consulturi la medicii specialiști. După ce medicul anestezist are acces la toate aceste rezultate și la toate rapoartele medicale ale pacientului se va stabili data optima pentru realizarea intervenție și, în caz că este nevoie de echipe pluridisciplinare, echipa medicală se va asigura de prezența la intervenție a altor medici specialiști de care este nevoie conform nevoilor medicale ale pacientului.
Pacientul este internat in ziua premergatoare operației. Durata medie de internare este de 5 zile (4 nopți). Pentru internare pacientul va aduce:
- biletul de trimitere de la medicul de familie,
- cardul de sănătate,
- cartea de identitate,
- tot dosarul medical,
- adeverința de salariat pentru cei care au nevoie de concediu medical,
- haine de schimb,
- produse de igienă personală,
- medicamentele pentru alte afecțiuni, dacă este cazul.
Dupa internare, pacientul va avea de completat consimtamintele pentru anestezie si interventia chirurgicala, chestionarul preanestezic si va avea loc de asemenea si consultul preanestezic, dupa revizuirea de catre Dr Anca Visan a intregului set de investigatii medicale. Ulterior va avea loc si o evaluare Neurologica detaliata efectuata de catre unul dintre medicii rezidenti (Dr Sebastian Pavel, Dr Toma Bichir), iar pacientul va primi ultimele lamuriri legate de interventia chirurgicala.
Pacientul este condus în sala de operații de către o asistentă medicală. Va fi adormit de către anestezist în sala de operații. Echipa chirurgicală va începe poziționarea pacientului pe masă și instalarea câmpurilor operatorii. Pacientul este așezat în poziția anatomică cea mai eficientă pentru chirurg. Poziționarea pacientului ține cont și de confortul acestuia, chiar dacă este adormit, astfel încât la trezire să nu prezinte niciun disconfort cauzat de așezarea neadecvată pe masa de operații – escare, întinderi musculare, amorțeli etc. Pacienții noștri nu sunt rasi pe tot capul ci strict in zona inciziei, arie ce nu depășește câțiva cm în lungime și aprox. 5 mm în lățime) și care în cele mai multe cazuri este invizibilă postoperator, fiind ascunsă de păr. De asemenea, avand in vedere dimensiunile extrem de reduse ale plagilor, acestea nu sunt bandajate postoperator.
Intervenția chirurgicală se face minim invaziv, realizând microcraniotomii (deschiderea cât mai mică a cutiei craniene), ghidate de un sistem de neuronavigație ce oferă o precizie milimetrică. Pacientul va fi monitorizat electrofiziologic în funcție de riscul fiecărei operații (potențiale evocate motorii, senzitive, monitorizare de nervi cranieni și/sau periferici). Prin disecții realizate cu instrumente microchirurgicale precise și întotdeauna sub microscopul operator, asistat endoscopic după caz, se poate diseca tumora de țesuturile normale din jur. Un ajutor esențial este dat de cavitron (un aspirator ultrasonic dedicat operațiilor microchirurgicale), având posibilitatea de a extirpa tumora fără a manipula țesuturile normale din jurul acesteia. Datorită sistemului de neuronavigație, chirurgul primește în timp real informații esențiale despre localizarea intraoperatorie (în lipsa acestui echipament localizarea intraoperatorie putând fi uneori foarte dificilă și riscul de complicații poate deveni major). După înlăturarea tumorii osul se repoziționează și se fixează cu plăcuțe si șuruburi de titan, obținând astfel un bun rezultat estetic, lucru deosebit de important. Firele cu care se închide pielea sunt resorbabile și nu necesită înlăturarea lor (cad singure sub duș). Uneori tumora nu este înlăturată în întregime, lăsându-se deliberat un reziduu care poate necesita un tratament alternativ (radiochirurgie sau radioterapie) sau o simplă urmărire. Aceasta atitudine este impusă de riscurile inacceptabile (neurologice sau de altă natură) asociate unei ablații complete. In ce priveste tratamentele complementare utilizate azi, acestea oferă o rată foarte mare de vindecare, radioterapeuții si radiochirurgii cu care colaborăm oferind tratamente la cele mai înalte standarde.
După operație pacientul este trezit în sala de operații pentru a evalua rapid și optimal starea sa neurologică și apoi transferat în secția de terapie intensivă unde este monitorizat până a doua zi dimineață. Se continuă monitorizarea atentă a constantelor vitale și se efectuează o serie de analize. O echipă formată din asistente și medici supraspecializați în terapia neurochirurgicală, cu o experiență în domeniu considerabilă, urmărește minut cu minut evoluția pacientului, adaptând permanent gesturile terapeutice la starea acestuia. Medicul va suna familia după intervenție pentru a discuta detalii despre intervenție, cum a decurs operația. Rezultatul intervenției se prezinta pacientului si se discuta impreuna cu acesta pe perioada internarii.
A doua zi se efectueaza un nou examen RMN cu substanta de contrast ce confirma absenta complicatiilor infraclinice si ghideaza conduita terapeutica ulterioara. Astfel verificăm încă o dată rezultatul intervenției; această dublă verificare reprezintă încă o garanție a calității actului medical oferit pacientului.
Apoi, in majoritatea cazurilor (atunci când starea de sănătate permite), pacienții sunt transferați în secția de neurochirurgie unde raman sub supraveghere până la externare, ce are loc în medie dupa 2-3 zile. Deoarece intervenția este minim invazivă, timpul de spitalizare este redus.
Familia pacientului va fi informată telefonic de evoluția după intervenție a pacientului pe toată perioada internării. Pacientul poate primi vizita aparținătorului internat cu el chiar și în secția de terapie intensivă, însă acestea vor fi limitate pentru siguranța și confortul pacientului, precum și a echipei medicale.
Echipa BRAIN Institute se ocupă de trimiterea fragmentelor de țesut prelevate in timpul operației către laboratorul de anatomie patologică pentru efectuarea biopsiei.
Pe secția de neurochirurgie pacientul intră într-un program de recuperare și reintegrare adecvat se începe mobilizarea activă și kinetoterapia.. Deoarece eventualele urgențe neurochirurgicale au, de obicei, un caracter supra-acut – necesitând o intervenție extrem de promptă în scopul evitării apariției sechelelor neurologice – supravegherea pe secție este efectuată, de asemenea, de personal supraspecializat în domeniu, cu o mare experiență, care exercită o urmărire atentă și precis orientată pe grafice specifice ale evoluției pacienților. Timpul de răspuns și de rezolvare, în cazul unei urgențe, este astfel minim, limitând în mod obiectiv apariția complicațiilor ireversibile.
La momentul externării pacientul primește biletul de externare, cu toate detaliile despre intervenția efectuată, medicația primită în timpul internării și medicația recomandată pentru perioada următoare, dosarul medical adus la internare, completat de cd-ul rmrn-ului făcut a doua zi după intervenție, rezultatele analizelor și investigațiilor făcute în perioada internării. Tot la externare pacientul primește cărțile de vizită cu contactele tuturor medicilor din echipa care a tratat cazul său. În 10-14 zile lucrătoare după intervenție sosește rezultatul de la laboratorul de anatomopatologie și în funcție de rezultat se vor stabili pașii pentru tratamentul oncologic, doar dacă este cazul.
Riscurile operatorii sunt dependente de localizare, raporturi anatomice, mărimea meningiomului, boli asociate etc. și ele vor fi discutate cu fiecare pacient în parte în timpul consultației cu medicul anestezist / neurochirurg
Complicații posibile pentru toate meningioamele, indiferent de localizare sunt :
- anestezice – pacientul trebuie adormit și trezit – cu tehnologia și specializarea echipei anesteziologice, aceste riscuri sunt foarte mici;
- riscuri trombembolice – minimizate prin evaluare preoperatorie și prin măsuri active preoperatorii, periperatorii și postoperatorii;
- riscul infecțios – aproximativ 1%;
- hematom la nivelul cavitatii de rezectie – risc diminuat de folosirea materialelor hemostatice de generatie noua, precum si de examinarea IRM postoperatorie precoce
La acestea se adaugă riscurile neurologice care sunt în funcție de localizarea tumorii și raporturile sale cu structurile din jur. De obicei, complicațiile majore (noi deficite neurologice permanente, ischemii cerebrale majore, leziuni vasculare etc.) sunt sub 1 % iar cele minore sunt sub 5%. Mortalitatea este sub 1%. Un pacient operat de o tumoră intracraniană supratentorială (tentoriul reprezintă o parte a meningelui care desparte cerebelul de emisferele cerebrale) are un risc de a dezvolta o epilepsie , însă tehnica operatorie din zilele noastre permite diminuarea importantă a acestuia. Dacă totuși apare această condiție este tratată în cele mai multe cazuri medical, cu rezultate excelente.
Complicaţiile infecţioase (infecţii ale plăgii, meningită, infecţii pulmonare sau urinare) sunt excepţionale deoarece dispunem de săli de operaţii moderne, cu instalaţii de sterilizare performante şi respectăm protocoale stricte de prevenire a infecţiilor intraspitaliceşti.
Pentru prevenirea complicaţiilor hemoragice (hematoame) folosim materiale speciale care ajută la coagularea sângelui şi, desigur, acordăm o atenţie deosebită timpului de hemostază sub microscopul operator.
În spitalul nostru, riscurile operației se suprapun cu cele prezentate de clinicile de neurochirurgie din lume și se găsesc în literatura de specialitate.
Orice intervenție chirurgicală efectuată sub anestezie generală prezintă un risc anestezic și un risc chirurgical. Riscul anestezic este foarte mic, și apare din cauza faptului că pacientul este adormit și trebuie trezit. În clinica noastră, pacientul este trezit la câteva minute după ce operația s-a terminat.
Meningiomul fiind o tumoră beningnă în cea mai mare parte a cazurilor, prognosticul postoperator este bun, pacientul necesitând doar consulturi periodice.
La BRAIN Institute tratăm fiecare pacient în mod individual, nu ca pe un caz dintr-o lungă serie. Reuşim astfel să ne concentrăm eforturile pentru a asigura un maxim de confort şi siguranţă pentru pacient şi familia sa. În cele din urmă, scopul nostru este să tratăm un om, nu o boală.
La domiciliu, pacientul continuă mobilizarea și kinetoterapia, evitând eforturile fizice în prima lună postoperator. Firele de sutură sunt resorbabile (la cca 4-6 săptămâni postoperator).
Îngrijirea plăgii presupune badijonarea cu soluţie de Clorhexidina 0,2% sau Betadină 10% de două ori pe zi până la căderea firelor. Legat de baie, se recomandă spălarea părului fără restricţii; după uscare se tamponează cu Clorhexidina sau Betadină.
Rezultatul examenului anatomo-patologic durează în medie 10-14 zile lucrătoare și, în funcție de el, se iau deciziile terapeutice în continuare. După externare, pacientul va fi revăzut în consultație cu un IRM de control la intervale bine stabilite în funcție de diagnosticul histopatologic final al meningiomului. Cum am mai spus majoritatea meningioamelor sunt tumori benigne (grad I conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, indice de proliferare Ki67<4%) care odată operate au un risc minim de recidivă. În 2-3% din cazuri ele prezinta agresivitate crescuta (grad II sau chiar III, indice Ki67>4%), necesitând tratamente suplimentare (radioterapie și/sau radiochirurgie).
Se face IRM cerebrala cu contrast odată la 3 luni. Dacă există resturi tumorale, urmărirea imagistica va fi la intervale mai scurte. În cazul în care se constată creșterea tumorii restante, se poate reinterveni chirurgical.
Primul consult la neurochirurg se face la 3 luni, la consultație se prezintă examenul imagistic de control. Următorul consult este la 6 luni, apoi la 1 an, pentru fiecare consult se efectuează examen imagistic.
