La BRAIN Institute operăm orice patologie tumorală cerebrală (neurinom de acustic/ schwannom vestibular, meningiom, cavernom, chist epidermoid, astrocitom, glioblastom, metastaze cerebrale, cordom, adenom hipofizar, craniofaringiom), chirurgia epilepsiei, anevrisme cerebrale, malformatii cerebrale, drenaje hematoame, ventriculostomii endoscopice, hidrocefalie obstructivă, craniostenoze la copii, tumori osoase, tumori intramedulare, efectuăm biopsii cerebrale, intervenții pentru hernie de disc cervicală și lombară.
NEUROCHIRURGIA MINIM-INVAZIVĂ
Ce înseamnă neurochirurgia minim-invazivă?
Conceptul de minim-invaziv în chirurgie în general, și în neurochirurgie în particular, înseamnă un întreg mod de a gândi relația pacient-chirurg în beneficiul pacientului.
Poate ai auzit dictonul „chirurg mare, incizie mare”. Uită de el! Până în ultimii 10-20 ani, acesta a fost crezul chirurgilor de orice specialitate. Incizie mare înseamnă confort pentru operator, spațiu pentru multiple unghiuri de lucru, pentru lumină, pentru situații neprevăzute, accidente și complicații. Pentru pacient însă, incizia mare înseamnă disconfort: dureri post-operatorii, recuperare dificilă, îngrijire de durată a plăgii, cicatrice mare și complicații ale plăgii. Când punem pacientul în primul plan, ca siguranță și confort, această abordare este inacceptabilă.
Schimbarea a venit treptat, odată cu introducerea unor noi tehnici chirurgicale și a unor noi tehnologii. Probabil că cea mai cunoscută dintre ele este laparoscopia aplicată în chirurgia abdomino-pelvină sau urologică. În neurochirurgie, momentul decisiv a fost introducerea microscopului operator, însă de o neurochirurgie cu adevărat minim-invazivă putem vorbi abia după adoptarea pe scară largă a neuro-navigației, a endoscopiei (e adevărat, doar pentru anumite situații) și a neuro-anesteziei moderne.
Care sunt principiile neurochirurgiei minim-invazive?
Principiul fundamental este următorul: „Creierul nu trebuie să știe că a fost operat” – Dr. Harvey Cushing. Prin extensie, nici pacientul nu trebuie să știe că a fost operat și nici cei din jurul său (familia, prietenii și colegii). Cu ajutorul aparaturii de ultimă oră, a celei mai eficiente anestezii și, mai ales, a experienței și profesionalismului echipei medicale, astăzi putem obține rezultate absolut spectaculoase în neurochirurgie – cum este cazul pacienților cu tumori imense, care pleacă acasă „pe picioare” (adică perfect în perfectă stare neurologică), după o operație de 10-12 ore și o spitalizare de trei zile post-operator. Astfel, o operație pe creier sau pe coloană nu mai reprezintă niște stigmate invalidante din punct de vedere social și profesional, ca odinioară.
Din experiența noastră, cele mai mari griji, cele mai stresante incertitudini pe care ni le adresează pacienții sunt următoarele: „o să mă mai trezesc din operație?”, „o să mai pot vorbi?”, „o să rămân paralizat?”, „o să rămân cu o gaură în cap?”, „o să-mi radeți părul?”, „o să rămân cu o cicatrice urâtă?”. Aici și acum, noi putem răspunde cu convingere „da” la primele două întrebări și „nu” la celelalte – asta înseamnă, de fapt, neurochirurgie minim-invazivă.
Cum se face?
Pentru mulți, un pacient operat pe creier este ras pe cap, bandajat în primele 2-3 săptămâni după operație, cu o cicatrice în potcoavă care se va vedea toată viața, eventual și cu un mare defect cranian, iar din punct de vedere funcțional în căruțul cu rotile, paralizat, sau chiar la pat pentru tot restul vieții.
Nu e deloc așa. Să începem cu latura estetică, deși, după cum vom vedea, toate aspectele sunt legate între ele.
- Nu radem părul. Există o mulțime de studii care demonstrează faptul că nu există niciun beneficiu al raderii părului, și niciun risc de infecție dacă nu este ras. Pacientul se spală pe cap cu un șampon obișnuit, iar în sala de operații folosim un șampon-gel cu Betadină, cu rol dezinfectant și de fixare a părului. Apoi, facem o cărare pe traseul inciziei, și radem părul pe o lățime de 5-6 mm. Este adevărat, închiderea plăgii este mai dificilă pentru chirurg, dar este un preț mic pentru un rezultat estetic incomparabil mai bun.
- Incizii mici, bine plasate, astfel încât să obținem maximum de acces. Preferăm incizii liniare sau ușor arcuate, întotdeauna în păr, nu la vedere – desigur, la pacienții cu calviție nu se aplică. Incizia mică înseamnă nu doar un rezultat estetic mai bun, dar și dureri mai mici, complicații locale reduse (hematom, fistulă de lichid cefalo-rahidian și infecții), și nu este necesar să punem dren – din punctul nostru de vedere, al chirurgilor, timpii operatori de deschidere și închidere sunt mai scurți, ceea ce ne permite să ne concentrăm pe operația propriu-zisă.
- Volete mici, plasate strategic, astfel încât să fie cât mai puțin vizibile și să ne ofere acces suficient pentru timpul principal al operației. Oricât de mic, acest căpăcel osos se pune la loc la sfârșitul intervenției; mai mult, este fixat cu o plăcuță sau două din titan și 2-4 șurubele, perfect biocompatibile, subțiri, care nu se observă sub piele. Dacă există o lipsă de os mai mare, se plombează cu un ciment special, astfel încât să nu se vadă nici cea mai mică deformare locală.
- Nu folosim bandaje și drenuri. Inciziile mici nu sângerează și nu este necesar să aplicăm pansament; de cele mai multe ori, nici nu stau, din cauza părului. Tradiționalul „turban” are un impact psihologic negativ asupra pacientului și familiei.
Mai importantă decât latura estetică este cea neurochirurgicală propriu-zisă. Sunt acele tehnici și metode prin care încercăm să punem cât mai mult în aplicare principiul „creierul nu trebuie să știe că a fost operat”. Vezi secțiunea “Tehnologie de ultimă generație”.
Ce înseamnă pentru pacient neurochirurgia minim-invazivă?
Dacă ar fi să rezumăm într-un cuvânt, acela ar fi „confort”: durată redusă de spitalizare, dureri post-operatorii mai mici, cicatrice mai mică și mai puțin vizibilă și, nu în ultimul rând, păstrarea părului – important, mai ales, la doamne.
Minim-invaziv nu înseamnă doar o incizie mai mică, ci menținerea unei vieți normale, departe de greutățile pe care le generează un deficit neurologic major, și păstrarea vieții profesionale și de familie, a capacității de a conduce un autoturism, de a practica sportul preferat, și de a avea o viață socială activă.
Dorința noastră, la BRAIN Institute, este de a readuce normalitatea în viața pacienților cu boli neurochirurgicale, fie ele cerebrale sau spinale. Vrem ca atunci când un pacient iese pe poarta spitalului să nu se cunoască faptul că a fost operat, în urmă cu câteva zile, pe creier sau pe coloană.
Credem că putem obține acest deziderat grație experienței profesionale, dotărilor tehnice dar mai ales dedicării și implicării umane a tuturor celor ce alcătuiesc echipa noastră.
Dr. Sergiu Stoica, membru fondator BRAIN Institute din cadrul Spitalului Monza, coordonează direct echipa de neurochirurgie și supraveghează întreaga activitate medicală a institutului.
Dr. Sergiu Stoica are o experienţă de studiu și practică în domeniul neurochirurgiei vasculare și tumorale acumulată în centre universitare renumite din Franţa (Universitatea Henri Poincare din Nancy) și Canada (Spitalul Universitar Notre Dame din Montreal). Sub îndrumarea renumitului neurochirurg, Dr. Michel Bojanowski de la Spitalul Universitar din Montreal, Dr. Sergiu Stoica s-a ocupat, timp de trei ani, doar de chirurgia anevrismelor, a malformaţiilor arteriovenoase și a tumorilor cerebrale profunde.
Întors în România, Dr. Sergiu Stoica a pus bazele și a coordonat departamentele de neurochirurgie de la Spitalul M.S. Curie, și apoi de la Spitalul Euroclinic. În anul 2013, acesta a primit Premiul „De profesie medic în România”, la Gala Medica 2013.
DR. SERGIU STOICA
Medic primar neurochirurgie
Chirurg de Excelență în Neurochirurgie
