Stresul prelungit: Impactul său dăunător asupra creierului și riscurile majore la care ne expune 

Stresul prelungit este o stare de tensiune continuă care poate dura săptămâni, luni sau chiar ani. 

Această stare poate fi cauzată de o serie de factori, cum ar fi probleme la locul de muncă, dificultăți financiare, probleme de relație sau boli cronice.

Stresul prelungit poate avea un impact semnificativ și dăunător asupra creierului nostru. Poate afecta memoria și capacitatea de învățare, poate duce la atrofia creierului, poate crește riscul de depresie și anxietate și poate afecta sistemul imunitar.

Neurologul este un medic specialist esențial în gestionarea afecțiunilor ce afectează creierul și coloana vertebrală. Rolul său este crucial, atât în stabilirea unui diagnostic precis, cât și în facilitarea unei abordări terapeutice eficiente.

Dr. Floricel Cristea, medic primar neurolog, ne povestește despre impactul stresului prelungit asupra creierului și ne oferă sfaturi valoroase pentru gestionarea sa.

Cum poate impacta stresul indelungat creierul si care sunt riscurile la care ne expunem?

Dr. Floricel Cristea: Stresul prelungit poate avea un impact semnificativ și dăunător asupra creierului nostru, expunându-ne la o serie de riscuri majore. 

Efectele negative ale stresului prelungit asupra creierului aparțin de afectarea memoriei și a capacității de învățare, atrofia creierului, tulburări mentale, afectarea sistemului imunitar precum si inducerea unor probleme cardiovasculare.

Care sunt riscurile la care ne expunem din cauza stresului prelungit?

Dr. Floricel Cristea: Riscurile la care ne expunem din cauza stresului prelungit sunt multiple, din pacate, și diverse. Stresul cronic poate duce la depresie, o tulburare mentală caracterizată prin sentimente de tristețe, pierderea interesului pentru activități plăcute și lipsă de speranță, sau poate provoca anxietate, adica îngrijorare excesivă și teamă persistentă. Se pot asocia tulburari de somn sau probleme digestive, dureri de cap și migrene și, deloc de neglijat, stresul poate creea un context favorizant pentru abuzul de alcool sau droguri ca o modalitate de a face față emoțiilor negative.

Care sunt cele mai comune afectiuni neurologice dezvoltate la adultii tineri? 

Dr. Floricel Cristea: Afecțiunile neurologice la adulții tineri cu stil de viață dezordonat și stresant sunt frecvente și pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții. Dintre cele mai comune se numără migrenele, tulburările de somn, anxietatea, depresia, accidentele vasculare cerebrale și demența. Factorii de risc despre care vorbim includ lipsa somnului, dieta nesănătoasă, sedentarismul, consumul de alcool și tutun, stresul cronic și predispoziția genetică.

Există așa-zisul “sindrom al blank-urilor de memorie”?

Dr. Floricel Cristea: Există un fenomen cunoscut sub numele de „sindrom al blank-urilor de memorie”, caracterizat prin uitarea frecventă a informațiilor, cum ar fi nume, cuvinte sau evenimente recente. Cauzele pot fi multiple, iar dintre cele mai importante care sunt menționate sunt stresul, lipsa de somn care implică și oboseala cronică la un moment dat, anxietatea sau depresia. Desigur, discuția cu medicul poate pune un diagnostic pentru fiecare pacient, pentru că trebuie să particularizăm. Uneori putem identifica afecțiuni medicale care, prin deficitele pe care le produc, pot afecta memoria sau să nu uităm că și îmbătrânirea fiziologică poate determina o scădere a memoriei, diferită de la un individ la altul.

Stresul poate crește riscul de Alzheimer? 

Dr. Floricel Cristea: S-a demonstrat că stresul prelungit poate crește riscul de a dezvolta boala Alzheimer. E important de menționat că primele semne în boala Alzheimer pot fi subtile și ușor de ignorat: putem vorbi de pierderi de memorie, mai ales pentru evenimentele recente, dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite, probleme de planificare și organizare. Acestea au un caracter nespecific, adică ni se întamplă poate tuturor dar nu înseamnă neaparat că avem probleme. În timp pot aparea semne cu o specificitate mai mare, cum ar fi dezorientarea în timp și spațiu, schimbări de personalitate și comportament. Diagnosticul in Alzheimer se bazează pe o serie de evaluari si investigații; începe cu evaluarea istoricului medical și a simptomelor, efectuăm o serie de teste cognitive și neurologice, e nevoie de o serie de investigații de imagistică cerebrală și analize de sânge. Pe baza acestora, puse cap la cap, putem pleca de la o suspiciune și orienta diagnosticul de Alzheimer.

Prevenția ține, pentru populația generală, în primul rând de un stil de viață sănătos, și aici includem o alimentație echilibrată, somn suficient. În plus, este foarte important să menținem interacțiunile sociale, să învațăm să facem față cu brio stresului și să încercăm să menținem în permanență un grad de stimulare mentală.

Recomandari pentru a gestiona stresul prelungit

Există o serie de metode care pot fi eficiente în gestionarea stresului:

• Exerciții fizice regulate pot ajuta la reducerea hormonilor de stres și la îmbunătățirea stării de spirit.
• Tehnici de relaxare, meditația, yoga, respirația profundă și alte tehnici de relaxare pot ajuta la calmarea minții și a corpului.
• O dietă sănătoasă, bogată în fructe, legume și cereale integrale poate ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea stării generale de bine.
• Somn suficient, fiindcă lipsa somnului poate agrava stresul. Este important să dormim suficient (7-8 ore pe noapte) pentru a ne odihni corpul și mintea.
• Suportul social, petrecerea timpului cu familia și prietenii, discutarea problemelor cu o persoană de încredere, pot fi de ajutor în gestionarea stresului.
• Terapie cognitiv-comportamentală: Această formă de terapie poate ajuta la identificarea și schimbarea tiparelor de gândire negative care contribuie la stres.

Sfaturi pentru persoanele care se confruntă cu stres prelungit

Este important să nu ignorați semnalele de stres. Dacă vă confruntați cu simptome de stres prelungit, cum ar fi oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare sau probleme de somn, este important să solicitați ajutor.

Dr Floricel Cristea oferă consultații în zilele de marți, miercuri și joi între orele 10.00-18.00 și programările se pot face de luni până vineri între orele 09.00-17.00 la numărul de telefon 021.9968  sau la adresa de email neurologie@braininstitute.ro

Scrie-i Dr. Floricel Cristea